P.S. - se pare ca "fenomenul - boboci de toamna" capata contur in Romania. In acest sens, a se vedea si albumul lui antonmi - boboci de gasca Toulouse. ;)
Au facut 3 kg in viu...rasele de carne fac 4 kg la varsta lor (8 saptamani) dar eu sunt multumit cu performanta asta deoarece fata de rasele specializate acestia nu sunt pretentiosi fata de conditiile de hrana si cazare si nici sensibili la boli si factorii de microclimat. Da, acum vor rezista la frigul iernii, norocul lor a fost cu aceasta toamna lunga.
Avand in vedere conditiile bio in care au fost crescuti e mai mult decat multumitor. Nu sunt o rasa de carne iar deocamdata e suficient, mai au timp sa creasca. Intr-adevar mediul in care sunt crescuti le influenteaza foarte mult cresterea si imunitatea.
Pot sa zic ca am scapat, sunt aproape inveliti in pene...pofta mare de mancare au avut-o pana acum, de acuma nu mai cheltui cu ei furaje "pretentioase" doar f multa iarba.
Au crescut mai bine ca seria de primavara, au fost mult mai vigurosi si mai mari la eclozare. Cred ca cei de primavara sunt putin carentati (vitamine, minerale, proteina..?!) si de aceea sunt mai mici si mai slabi. Va trebui ca in primavara sa am mai multa grija de alimentatia gastelor.
nu am mai vazut pina acum boboci de gisca toamna!Le merge foarte bine dupa cum vad si daca au noroc sa mai tina vremea buna sigur se vor acoperii de pene
Sincer nici eu pana acum," experientele" mele sunt de vina. Acum sunt ca si scapati de frig deja fac pene pe aripi, la solduri, in coada si pe burta, in doua saptamani vor fi imbracati deja.
felicitari... foarte frumosi.. cu o alimentatie f buna vei reusi sa ii aduci cu bine in iarna... desi atunci probabil va stagna un pic dezvoltarea.. dar multa bafta.. foarte frumosi
Am o rugaminte (inca una): puteti sa-mi dati, va rog, o reteta (pe care ati incercat-o) de hrna pt. bobocii de gasca de la o zi pana la vrsta la care consuma grau si mai apoi porumb? (aici sau prin mesaj privat, cum doriti)
Nu le-am dat niciodata altfel decat furaj combinat din reteta pt.gaini ouatoare pe care il cumpar de la un fost FNC(fabrica de nutreturi combinate) si care are in compozitie cereale cu diferite grade de macinare, srot de floarea soarelui si srot de soia si care in final formeaza un furaj cu 18% proteina bruta, spun cei care mi-l vand. Cartile spun ca trebuie un procent mai mare de proteina dar eu nu am vrut sa cheltui mai mult pt.ca sunt multumit cu ritmul de crestere. Maine am sa cantaresc cativa de proba, dar se vede la ochi si se simte la mana ca au crescut bine. Si sa nu uit, masa verde, apa si soare cat cuprinde desi generatia aceasta prinde mai mult ploaie.
Si aici a plouat ieri si azi... si e frig dar i-am introdus in puiernita pt.pui si se simt bine impreuna cu mama lor desi e un pic cam mic spatiul; asta pt.cateva zile sper. Femela aceasta este cea mai buna mama dar si cea mai periculoasa din cauza instinctului de aparare pe care-l manifesta, dar acest fapt ma bucura pt.ca isi ingrijeste bine puii. Pe celelalte mame si tati am reusit sa-i fac sa "uite" de puisori asa ca deja sunt in refacere, au inceput naparlirea.
Mai ales la palmipede, asa cum spuneti, cele mai bune mame sunt si cele mai periculoase. Fiind atat de grijulii si protectoare, atunci cand ataca o fac fac "nebuneste" (uneori "sutand" si cate un bobocel).
Referitor la naparlire, chiar doream sa va intreb despre acest aspect.
Gastele d-voastra au batut si aici un "record" naparlind inca o data.
Nu stiu despre naparlitul la gaste prea multe lucruri. Observ ca exista doua tipuri de naparlit si anume: prima data cad penele mari din aripi, dupa care trece un timp, aproximativ cateva saptamani si incep sa cada penele mici si puful cred.
Observ ca naparleste si femela care nu a clocit, acest lucru ducandu-ma la gandul ca naparlitul este indus de ouat, desi dupa cate stiu eu, la gaini acest fenomen este indus de scurtarea zilei lumina si de furajele mai sarace in proteina.
In salbaticie, dupa clocit si cresterea bobocilor pana la o anumita varsta, adultii incep naparlirea.
Astfel, in acea perioada, nici o pasare nu poate zbura. Bobocii pt. ca au remigele in crestere si sunt pline de sange iar adultii pt. ca au dat jos remigele si incep sa apara cele noi.
Ale mele (atat Embden-ul cat si Africanele), la o anumita perioada dupa incheierea ouatului (pe Africane le-am luat dupa depunerea pontei) incep naparlirea (exact ca in salbaticie). Arunca toate remigele precum si ceilalti fulgi, pene, puf.
Acum sunt in haina noua si asteapta iarna.
Gastele se deosebesc de rate inclusiv prin naparlire. Gastele au una singura anuala in timp ce ratele au doua.
Asta ma nedumereste pe mine si de aceea spun ca naparlirea le este indusa de ouat pt.ca ale mele naparlesc a doua ora in acest an. Desigur lucrurile au o logica biologica, in primul rand pt. gastele salbatece nu este momentul potrivit sa-si ia zborul de langa pui cand acestia sunt mici, apoi este posibil ca naparlirea sa fie declansata in urma efortului pe care organismul il depune cu producerea oualor si in final penajul maturilor este pregatit pt.zbor si pt.iarna atunci cand si cel al puilor este gata pt.aceste lucruri.
Pe toti i-am obtinut natural, pana la urma nu am pus niciunul la incubator desi nu era un lucru lipsit de interes. I-am luat de la mamele lor si i-am pus intr-o puiernita sub eleveuza si observatie mai atenta pana cand imi scoate si ultima gasca cei 4 boboci, adica in noaptea asta, dupa care sper sa-i adopte pe toti tot ea cea din urma. O sa-i scot de saptamana viitoare in gradina, la iarba verde sub un tarc iar gasca va face de paza langa tarc.Daca le-as fi lasat pe toate mamicile langa puii lor nu imi mai ramaneau legume in gradina, asa cred ca asta, dupa cum o cunosc, o tina aproape.
Deci au cazut la clocit toate femelele.
Cu atat mai mare este reusita.
Referitor la gradina, cunosc. A sotiei a fost devastata la propriu de rate lesesti cu boboci. :D
Coordonatele sunt cam asa:
- 6 femele + 2 masculi
- dupa "tratamentul" facut in vederea intrarii in al 2 -lea ciclu de ouat, a manifestat comportament sexual tot efectivul
- au depus oua 5 femele din 6
- cea mai in varsta nu a depus nici un ou si nici nu a clocit
- a 2- a ca varsta a depus numai 4 oua
- cele de un an au depus in jur de 7 buc
- au clocit numai 4 dintre ele, una dintre puici si cea fara oua nu au manifestat instinctul de clocit.
- "tratamentul" inseamna doar manipularea luminii si f putin imbunatatirea meniului, nu hormoni sau altceva.
Am stiut ca sunt pe drumul cel bun in momentul in care masculii au inceput sa nu se mai suporte desi unii apropiati zambeau pe sub mustata ca o aluzie la reusita metodelor mele de inducere a unui al 2 - lea ciclu de ouat.
Foarte buna observatia, am remarcat-o si eu si nu cunosc o explicatie logica inca.Am mai auzit ceva in legatura cu temperatura de incubatie dar numai atat. Am mai remarcat cateva diferente fata de bobocii de primavara printre care lipsa unui tip anume de desmorexii. Desmorexia = ruperea ligamentelor articulare. In cazul acesta nu este o rupere efectiva a ligamentelor ci mai degraba o slabire a lor si prin legarea membrelor cu o fasa aceasta afectiune trece, dar intrebarea mea este de ce la aceasta serie nu a aparut nici un exemplar pe cand primavara cca 50% au aceasta problema. Eu as pune aceasta pe lipsa de calciu din alimentatia de iarna cu alimentatia lipsita de vegetale. Iarna in perioada de ouat gastele cauta cu ardoare un anumit tip de pamant, mai argilos si consuma cu pofta cojile de oua de gaina.
O observatie mai mult decat pertinenta si, iata, si o posibila explicatie.
Experienta isi spune inca o data cuvantul!
Consumatul unui anumit tip de pamant l-am observat si eu la gasca mea Embden. In toata curtea are un singur loc pe care il frecventeaza si numai de acolo consuma pamant destul de mult. Initial am verificat sa vad ce e' acolo. Simplu, doar pamant.
Foarte interesant ar fi de constatat, in urma unor analize de laborator, ce contine pamantul din acea zona in plus fata de pamantul dintr-o zona aflata la 3m distanta.
Exact, numai printr-o analiza de laborator s-ar identifica clar compozitia pamantului pe care gastele il prefera. Am gandit ca dezmorexia poate avea printre cauze si un anumit rahitism embrionar si de aceia apare cu asemenea fregventa dar poate fi la felbde bine o avitaminoza de sezon sau o carenta in micro sau macroelemente. Am mai vazut ca iarna cand stau pe gheata, se apropie de malul raului si mananca coaja de rachita ( salcie).
Mladite de salcie am observat ca mai consuma cu placere insa nu le consuma decat daca si le culeg singure. Daca le culeg eu si le dau in tarc, le ignora.
Ale mele, avand o oferta bogata de hrana naturala la dispozitie isi permit sa faca mofturi.Aleg cu mare grija iarba care o mananca, nu iau totul la rand ca atunci cand spatiul le e limitat.Salciile le ignora, in schimb consuma cu maxima placere trestie si papura, mai ales plantele tinere.Desi, intradevar, in literatura scrie ca salcia si scoarta ei sunt preferate de gaste.
Am vazut si eu ca sunt foarte selective in ceea ce inseamna alegerea plantelor consumate. S-ar putea face chiar un catalog cu speciile de plante acceptate, poate ar fi de folos intr-o viitoare aplicatie de genul agricultura organica, unde ierbicidele sunt interzise.
Sa stii ca treaba asta a fost facuta de mult, americanii au folosit de mult gastele pe post de ierbicid/insecticid/moluscocid organic in unele culturi, bumbacul mi-l amintesc acuma.Numai ca odata cu intensivizarea agriculturii au renuntat.
Cunosti cumva o carte in care sa fie enumerate speciile de plante preferate de gaste? Ar fi foarte intersant de vazut! Intensivizarea exclude cel putin in acest moment alte agrotehnici decat folosirea ierbicidelor.
Carti nu stiu sa fie, dar daca dai un search pe google cu weeder geese gasesti mai multe informatii decat ai nevoie.Am revazut si eu cateva articole si sunt multe culturi la care se preteaza chestia asta:bumbac, tutun, floarea soarelui,porumb, toti pomii fructiferi, vita de vie, catof, etc.Ideea pe care o expun ei e aceea ca bobocii trebuie invatati de mici cu meniul pe care trebuie sa-l aiba ca viitoare masinute de ierbicidat si se pare ca invata fara probleme, deci o planta atata vreme cat nu este toxica poate intra oricand in meniul gastelor, conditia fiind sa fie invatate de mici cu ea.Americanii au dezvoltat chiar o rasa de gaste folosita numai in acest scop, se numeste Cotton Patch Goose.
Provin dintr-o zona din Nordul Dambovitei cu fanete minunate care nu cunosc (inca, din fericire) ierbicidare.
Aduc astfel gastelor in fiecare iarna, in saci de rafie, otava uscata si fan pe care le aleg astfel incat sa fie de cea mai buna calitate.
Cu toate acestea, atunci cand le ofer fan pentru rozatoare cumparat de la Hornbach (frumos ambalat si cu pret pe masura), il prefera pe acesta de departe consumandu-l cu o placere deosebita.
Nu sunt botanist si nu cunosc nici unul pt. ca tare curios as fi sa vad ce compozitie florala are fanul din Elvetia comparativ cu cel de la mine de la tara. Cu alte cuvinte, ce are acela in plus de-l prefera gastele.
Alta speta, intr-o zi, fiindu-mi lene (recunosc, cu rusine) sa merg sa culeg iarba pt. gaste, le-am cules din curtea din fata (curte in care locuiesc liberi cainii mei). Am ales-o special din locurile cele mai putin frecventate de acestia si sub nici o forma murdara (de urina, de fecale nu se poate pune problema).
La administrare, surpriza. Gastele au "gustat-o" si au "decretat" ca nu este comestibila. Nu vorbim de o mana de iarba ci de o ditamai gramajoara.
Daca le aduceam din alt loc (adica asa cum le aduc mereu), ar fi consumat-o pe toata (compozitia fiind troscot, pir, papadie, iarba de gradina - din cea fina si frumoasa, trifoi salbatic etc.).
Referitor la folosirea palmipedelor in culturi, nu degeaba asiaticii nu renunta la curatarea orezariilor cu ajutorul cardurilor de rate care fac "transhumanta" intre diferite culturi hranindu-se cu daunatori.
In mod cert are ceva in plus, dar acel ceva nu a aparut pe faneata din Elvetia ci la ambalare/prelucrare sub forma unor aditivi, amelioratori sau mai stiu eu ce.Din cate stiu eu vegetatia din zona fanetelor/pajistilor de munte din Romania este una de foarte buna calitate, laptele si produsele derivate care provin de la animale care pasc in aceste zone au calitati exceptionale.
La un total de 24 boboci am identificat doar 5 masculi. In general raportul este de 50%/50%.
Au o pofta f buna de mancare si sunt f vioi. Cred ca mananca mai bine decat cei din primavara. De saptamana viitoare au sa iasa la iarba verde se pare ca nu mai au nicio pb cu temperatura de toamma.
Desi la reptile este dovedita stiintific influenta temperaturii de incubatie asupra sexului embrionilor, nu cred foarte tare ca se aplica si la pasari (chiar daca acestea sunt descendenti tot ai unor reptile).
Ma gandesc ca daca s-ar putea influenta sexul embrionilor intr-un procent atat de mare "jucandu-te" cu temperatura de incubatie, atunci fermele producatoare de puicute de oua spre exemplu, ar implementa imediat metoda evitand astfel niste pierderi financiare insemnate (in fond nu ar mai sacrifica nici un pui deoarece nu ar mai ecloza nici un cocos).
Asa este, avicultura ar fi descoperit de mult timp acest lucru si l-ar fi exploatat in folosul sau. Si mai departe eu cred ca temperatura de incubatie a fost aceeasi ca in primavara, nu mai mare.
Nu temperatura este cauza.Dupa cum bine ati spus ar fi folosit-o avicultura pentru a obtine doar puicute.In schimb se folosesc anumite combinatii de culori ale parintilor care permit sexarea puilor din prima zi si uneori chiar obtinerea unui procent mai mare de femele, pana la 75%, dar atunci este afectata precizia la sexarea din prima zi,pentru ca nu mai sunt diferente asa de mari de culoare intre pui.Cat despre mancatul pamantului, va pot spune ca ale mele mananca pamant tot timpul anului, imediat dupa ce consuma cereale, dar si intre mese si inclin sa cred ca isi aleg un anume loc dupa accesibilitate, adica de unde le e mai usor sa-l consume(dintr-un loc mai afanat sau mai moale, nu dintr-unul batatorit) pentru ca diferentele de compozitie in sol nu apar pe distante scurte(cel putin atat imi mai amintesc din pedologia studiata in anii facultatii).Probabil asa isi regleaza ph-ul in stomac.
Si ale mele iau cateva guri de nisip zilnic cand trec pe langa gramada de nisip dar aceasta am pus-o pe nevoia de pietricele in stomac necesare digestiei, insa de ce prefera lutul dintre caramizile cotetului si nu pamantul negru de jos? Ipoteza cu ph-ul mi se pare destul de plauzibila.
Lutul dintre caramizi contine intr-un procent ridicat argila. Argila avand proprietati terapeutice si fiind folosita in anumite tratamente inclusiv de noi, oamenii, probabil ca gastele, instinctiv, ii cunosc proprietatile si de aceea o consuma.
Eu le dau din cand in cand amestecul grit pe care il folosesc la porumbei. Acesta contine pietricele de mici dimensiuni, scoica pisata marunt si caramida pisata de asemenea. Femelele consuma mai mult, masculii mai putin.
Foarte mult, aproape ca si gainile, consuma insa gasca egipteana. Ce-i drept, desi nu a depus decat o ponta formata din 5 oua, acestea erau enorme in raport cu talia sa. Inainte de ouat, era vizibil oul format gata de expulzare. Regiunea cloacala era mult marita.
Fenomenal, nu am facut legatura cu proprietatile terapeutice ale argilei dar e o observatie pe deplin pertinenta. Se pare ca ar trebui sa scriem acea carte in doi sau in trei, daca nu am inceput deja sa o facem prin aceste comentarii. ....confirm, masculii mananca putin pamant si coji de oua in comparatie cu femelele.
Nu pot decat sa ma repet:Jos palaria!
Si subscriu la Cosmin.Scrie o carte, informatiile pe acest domeniu lipsesc aproape cu desavarsire, doar generalitati gasesti.
Bravos domn'e, felicitari!
Se pare ca am fost vreo cativa care am stat cu ochii pe albumul asta ca pe butelie. :))
Incredibil ce rata a succesului (procentaj de eclozare) la aceste gaste.
Multumesc, am simtit ca sunteti cativa foarte interesati de ceea ce se intampla de aceea azi cand primii boboci s-au uscat i-am si fotografiat. Maine mai astept doua ture si sper sa fie bine.
Probabil ca nici nu mai exista la ora asta in tara boboci de o zi, trebuie sa fiu sincer si nu fara modestie sa recunosc ca aceasta serie de boboci sunt rezultatul experientelor mele. Incep sa-mi dau seama despre ce e vorba gar mai am multe de invatat.
Rugamintea ar fi ca, la un moment dat, sa scrieti o carte. Chiar cu tiraj limitat, cu siguranta s-ar epuiza tot stocul.
Gasca este cea mai grea pasare domestica (nu ma refer la greutate) si merita cunoscuta cat de mult.
E o idee buna, in iarna incepusem sa pun in ciorna cateva din observatiile mele legate de comportamentul gastelor in perioada de reproductie si clocit, nu cu scopul de a scrie o carte ci doar sa nu uit unele lucruri, mi-am aruncat acum cateva zile din nou ochii peste ele si am mai facut cateva completari. Am tot cautat in literatura de specialitate dar inca nu am gasit informatii detaliate despre comportamentul acestor pasari, cred ca cei din Romania se cam copiaza unii pe altii iar cei din afara au trecut spre cresterea industriala unde nu indivizii sunt mult mai uniformizati ca si din punct de vedere comportamental iar comportamentul este mult mai sters. O tot dau in sus si-n jos cu comportamentul, pt.ca daca pe acesta il cunoastem bine, putem sa experimentam, putem sa le creem conditii mai bune, intr-un cuvant le putem creste mai bine.
Scuzati greselile de exprimare din ultimul mesaj, am scris de pe tel.mobil unde tastele sunt f mici si era si era ora cam mica, dar sper ca ati inteles ce am vrut sa spun. Voi reveni in curand cu noi poze si comentarii. O zi buna !
Aceste observatii sunt cele mai importante. Ele reprezinta cheia succesului.
Fara legatura cu comportamentul de reproductie va dau un exemplu (in speranta ca nu sunt plictisitor):
Am niste vecini mai "distractivi" care ridica periodic "baloane" de hartie alimentate de un fel de lumanare mica (in felul acesta zburand ore in sir). Ei bine, cand vad aceste baloane trecand pe deasupra curtii, gastele Embden se sperie grozav. Daca sunt in curte si ele sunt libere, vin la mine iute. Daca sunt inchise, ma duc eu la ele. Prezenta mea le linisteste si stau astfel cuminti pana balonul iese din raza lor vizuala. Daca nu merg la ele sau nu ma vad sunt foarte stresate.
Ei bine, relatia noastra este atat de stransa incat, gascanul efectiv se lipeste de mine iar gasca sta la foarte mica distanta.
De ceva vreme am adus gastele africane. La inceput au fost foarte stresate de prezenta mea. Nu acceptau apropierea sub nici o forma. Le-am lasat usor, cu rabdare (ca altfel nu merge).
Am inceput sa le observ comportamentul insa facand-o discret.
Usor usor, cand au vazut ca intru in tarcul Embdenelor si vorbesc cu ele iar ele ma saluta (eu raspunzandu-le "regulamentar" cu mana intinsa), au inceput sa fie putin interesate. Dupa ceva vreme au inceput sa fie interesate de-a binelea. Cu cat mergeam mai des la Embden si stateam mai mult cu ele, vorbeam, le dragaleam, cu atat Africanele erau mai concentrate. Intrerupeau orice activitate si analizau scena de langa ele.
Acum, nu se mai sperie de mine. Femela chiar are niste tentative de apropiere. Saluta timid. Masculul este inca reticent dar sper sa schimb aceast atitudine a lui.
Iata deci cata nevoie au toti iubitorii de gaste de experienta dumneavoastra.
Cate se pot schimba in bine.
De aceea am zis ca ar fi foarte folositor sa scrieti o carte.
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.
